București, 30 septembrie – 54.59% dintre bucureșteni consideră că zona în care locuiesc nu are suficiente locuri de parcare. Pentru rezolvarea uneia dintre cele mai vechi probleme a Capitalei, politica de taxare a locurilor de parcare trebuie să se facă transparent și inteligent, după trei principii, conform experților care au participat în weekend, la dezbaterea „Orașul și mobilitatea”, din cadrul Street Delivery.
De la o medie necesară de 8-12.000 de pași pe zi, am ajuns să mergem doar 3-5.000, într-o Capitală sufocată de trafic în care crește numărul persoanelor obeze și scade bunăstarea mentală, au punctat, printre altele, participanții la dezbaterea pornită de la datele Friendly City Index, o inițiativă Bolt prin care traiul în orașe este analizat din perspectiva locuitorilor.
37.20% dintre locuitorii Capitalei folosesc, ca mijloc principal pentru navetă în oraș, mașina personală, ei fiind cei care conduc, conform datelor din studiu. Cu o asemenea rată de utilizare, nu este surprinzător că 54.59% dintre bucureștenii chestionați cred că Bucureștiului îi lipsesc locurile de parcare.
În privința parcărilor, 3 principii sunt importante
după cum a reieșit în cadrul dezbaterii:
- Taxarea lor trebuie să se facă în așa fel încât în centru, pe fiecare insulă, la orice oră din zi și din noapte, să rămână unul sau două locuri de parcare goale.
- Banii care se câștigă din taxarea locurilor pe o zonă trebuie să se întoarcă în servicii de interes public pentru zona respectivă.
Astfel pot avea trasabilitatea veniturilor, să știu că parcarea este legată nemijlocit de niște beneficii pe care eu, ca cetățean, le susțin și le văd,
- Spațiile de parcare cerute de fiecare funcțiune în parte să fie gândite în funcție de intensitatea utilizării, de numărul, de simultaneitate, de densitatea locuitorilor într-o anumită zonă. Aici intră și cazurile locurilor de parcare pentru birouri care sunt ocupate, de regulă, în intervalul 09-18 și care, în restul intervalului de timp, rămân nefolosite.
Parte din motivul pentru care locurile de parcare sunt simțite ca o lipsă de locuitorii Capitalei este și pentru că românii au un puternic simț al proprietății, tendință evidențiată și de studiile din zona imobiliară. De asemenea, a scăzut și rata de înmatriculări a mașinilor noi în acest an, în timp ce a mașinilor second-hand a crescut.
În România, mașina este și un bias cultural în sensul în care și pentru femei, de exemplu, e o garanție a independenței și sigurantei de a merge autonom oriunde. Ce au adus benefic aplicațiile precum Bolt față de taxi a fost fix din această zonă: butonul de siguranță, trasabilitatea traseului, faptul că poți există cineva care să-ți ofere ajutor în caz de orice în timpul cursei, precum și feedback-ul pe care îl poți oferi. Iar asta e mult mai pozitiv decat actul mobilității în sine – pentru mine cel puțin,
Pe termen lung, transportul la cerere prin aplicații (ride-hailing-ul) degrevează de fapt traficul căci fiecare mașină din aplicație poate înlocui, potențial, mai multe mașini private staționate în parcări. Mai mult, adesea, mașinile de ride-hailing sunt utilizate mai eficient decât mașinile private, căci algoritmii optimizează rutele și vorbim de „mașini tot timpul în mișcare, partea pozitivă fiind că nu mai e necesară mașina ca proprietate personală, în momentul în care ai alternative care sunt mai economice decât automobilul personal”, după cum a mai adăugat arhitecta.
